Publicat pe Lasă un comentariu

Domnului Profesor Doctor Marius Stan, originar din Urziceni, i s-a decernat Titlul Academic de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti

 

A  fost pentru mine o mare onoare şi plăcere ca, împreună cu un grup de intelectuali şi oameni de cultură din Urziceni,  să iau parte joi, 7 iunie, la Solemnitatea decernării Titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti domnului Profesor Doctor Marius Stan.

Atmosfera din Sala  Senatului  a fost una de zile mari, toţi cei prezenţi cunoscându-ne ca prieteni şi admiratori ai celui care ne-a primit, şi aici, cu aceeaşi atenţie şi distincţie.

Gazda întâlnirii a fost  Doamna  Profesor  doctor inginer  Ecaterina Andronescu,  Preşedinta Senatului Universităţii,  care ne-a impresionat prin căldura şi  simplitatea  prezenţei  sale  precum  şi  prin înaltul său profesionalism.  Domnia sa a subliniat meritele excepţionale ale omului de ştiinţă şi cercetătorului  Marius Stan  şi faptul că, de acum înainte,  el se numără printre alte nume prestigioase  din ţară şi străinătate care au primit Titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti,  între care  nouă laureaţi ai Premiului Nobel.

Ascultând  Laudatio pentru cariera şi profilul Profesorului Marius  Stan, de la Departamentul de Securitate şi Energie Globală Argonne, SUA, personalitate academică şi ştiinţifică la nivel mondial,  a doua propoziţie  celor din Urziceni  ne-a umplut inima de bucurie: Profesorul Marius Stan s-a născut în Urziceni, în anul 1961.

 

După ce domnul  Marius  Stan a primit însemnele Titlului Academic  atât de  onorant, şi după cuvintele doamnei academician  Maria Zaharescu şi ale colegilor din cercetarea românească, am simţit nevoia să transmit,  la acest măreţ eveniment, salutul comunităţii locale din Urziceni,  unde s-a născut, s-a format şi  şi-a desfăşurat prima parte a activităţii sale ştiinţifice şi de cercetare.  Am evocat cu nostalgie anii când fizicienii Marius Stan şi Petrică Cristea – acesta din urmă fiind profesor la Politehnică -,  lucrau în laboratorul de fizică al Intreprinderii de ferite din Urziceni, unitate etalon a industriei electrotehnice din România. Cei prezenţi  au primit cu satisfacţie informaţia că Domnul Profesor Marius Stan este, din  anul 2016,  Cetăţean de Onoare al Municipiului Uziceni,  fiind un om  care, încă din  perioada adolescenţei  şi tinereţii,   a fost admirat atât  pentru  performanţele sale şcolare şi profesionale cât şi  pentru comportamentul său exemplar.

 

 

Închei cu ultima frază din Laudatio: „Având în vedere realizările sale deosebite, pentru o carieră dedicată ca om de ştiinţă şi pedagog, în domeniul materiale noi cu aplicaţii în domeniul energetic şi  în cel al componentelor electronice, carieră ce ar putea fi considerată o referinţă pentru tinerele generaţii,  Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti este onorată să acorde Dr. Marius Stan Titlul de Doctor Honoris Causa.”

 

 

Profesor Alexandru Buleandră


 

Publicat pe Lasă un comentariu

Gheorghe Dobre a primit un premiu literar important în Macedonia

Îl știam, desigur, din numeroasele întâlniri petrecute cu cele mai felurite prilejuri. Neam intersectat pe teritorii ale creației, poezia și publicistica fiindu-ne dragi amândurora. Am pentru el o admirație fără limite față de felul în care reușește să țină aprinsă o flacără de spiritualitate cât Bărăganul de mare, ba poate și mai cuprinzătoare, revista Helis din Slobozia. Știu cu ce eforturi se zămislește o revistă și știu, desigur, câte zbateri presupune menținerea ei în viață. Iar dacă asta se întâmplă de peste un deceniu și jumătate, atunci cu atât mai clară apare dimensiunea întregului edificiu. Căci o revistă, cu toate ale ei, din care nu lipsesc amărăciuni, dezamăgiri, eșecuri poate tocmai pentru a scoate și mai mult în evidență reușitele, ei bine, o revistă este o arhitectură aparte. De aceea spun că un izvoditor de revistă este el însuși un arhitect de o factură redutabilă, un amestec de fragilitate și rezistență îi este combustia ce-l călăuzește în echilibristica peste vâltorile vieții și îi dau energie să ajungă dincolo, la liman, unde se pitește așteptarea cititorilor. 

Cam așa cred eu că este un părinte ce-și asumă nașterea și viața unei reviste și așa este și redactorul-șef al revistei Helis. Dar iată că pe 21 iunie, la Skopje, la sediul Uniunii Scriitorilor din Macedonia, într-o ceremonie de-a dreptul emoționantă, aveam să descopăr că în acest om sălășluiește un grăunte de sensibilitate doar a lui, o sensibilitate care mișcă altfel cuvintele spre inimile cititorilor. Chiar spre inimile și gândurile organizatorilor festivalului "Sărbătoarea teilor" de la Skopje, unde regină este poezia. În cadrul acestei sărbători anuale, de mai multe decenii, Uniunea Scriitorilor din Macedonia conferă cel mai valoros premiu al său pentru creație la doi poeți, unui macedonean și altuia din rândul scriitorilor de peste hotare.

Anul acesta, Sonja Stojmenska-Elzeser, președinta breslei scriitoricești din Macedonia, a înmânat lui Vidoe Vidicevski, din Bitola, premiul pentru creatorul din țară. Iar premiul  pentru străinătate i l-a înmânat nimănui altuia decât unui român, poetului Gheorghe Dobre, festivitatea petrecându-se în prezența lui Viorel Stănilă, ambasadorul României la Skopje, care s-a întâlnit cu mica delegaţie din România şi a doua zi, la vila de oaspeţi a primarului capitalei Macedoniei, unde am fost cazaţi. Mulţumim pentru atenţia pe care ne-a acordat-o.

Așadar, poezia lui Gheorghe Dobre, spre mândria noastră, a primit "Sceptrul literar", ca semn al recunoașterii faptului că prietenul nostru este mare vrăjitor de cuvinte, punându-le să miște inimi nu doar acasă, ci și pe alte meleaguri. Distincția obținută de Gheorghe Dobre a mai fost acordată acamedicianului Nicolae Dabija și scriitorului Dumitru M. Ion, cu mult timp în urmă, deci prietenul nostru are de ce să fie mândru. Şi noi, alături de el.

Odată mai mult realizăm că „ republica” scriitorilor și artiștilor nu are granițe și este mare cât sufletul fiecăruia dintre noi.

Ziaristul Firiţă Carp şi poetul F. M. Ciocea l-au însoţit pe Gheorghe Dobre la importantul eveniment.

Firiță Carp

 

http://english.republika.mk/literary-scepter-awards-presented-to-poets-vidicevski-and-dobre/

http://skopje.mae.ro/local-news/926

http://skopje.mae.ro/node/925


 

Publicat pe Lasă un comentariu

Galerie foto de la întâlnirea din Macedonia

Împreună cu Domnul ambasador Viorel Stănilă

 

 

 

 

Placheta cu versurile celor doi laureati, lansata pe 21 iunie, cu ocazia ceremoniei de premiere..

 

De la dreapta la stânga, poetul Rade Silijan,Vidoe Vidicevski, Ermis Lavazanovschi, Gheorghe Dobre

Alături de Sonja Stojmenska-Elzeser, președinta Uniunii Scriitorilor din Macedonia

 

Împreună cu traducătorul Dina Cuvata


 

Publicat pe Lasă un comentariu

Revista Helis 2018 aprilie – mai – iunie


Revista Helis 2018 aprilie – mai – iunie

Download         


 Eveniment 


Gânduri

Câmpia își primenește straiele spre a se prezenta cerului pentru clipa cea mare. Cu buzele fripte de secetă Câmpul cuprins de freamătul primăverii se zorește să se gătească aranjându-și paleta de culori spre a crea decorul perfect.

Totul în jur se mișcă amețitor. Salcâmii, atârnându-și ciorchinii parfumați la streașina coroanei, îmbie albinuțele slăbite de ciudata iarnă să le mângâie florile. Plopii dolofani, aruncă puful alb așa ca pe niște confetti la concurență cu păpădia. Totul parcă se pregătește de sărbătoare.

În aer se împletesc miresme amețitoare, păsările prinse în jocul marital desenează traiectorii amețitoare pe seninul cerului.

Ialomița, după ce și-a prezentat omagiile învolburate, s-a potolit curgând domol spre împreunarea cu Dunărea care să o conducă la altar pentru marea și veșnica pereche – Marea.

Mă privesc, fără să vreau, în oglindă și constat o ireversibilă modificare produsă de trecerea timpului. Nu-i nimic, îmi spun. Totul este efemer! Și totuși, chiar totul? Parcă ceva nu se leagă…

În materialitatea lor, toate au vremelnicia lor, numai Ea, Câmpia, continuă să dăinuie peste vremi și vremuri.

Și totuși…

Un gând mă frământă și risc să-l devoalez.

Cu ceva timp în urmă, la o lansare de carte, poetul Gheorghe Dobre afirma că ”o comunitate care nu are un povestitor nu există” și de atunci încerc să leg această zicere cu ceea ce se întâmplă în Câmpie de 15 ani.

Da, 15 ani de când un grup de oameni, vrăjiți de mirajul acestor locuri, unii răsăriți din lutul acesteia, alții ispitiți de frumusețea sălbatică a Bărăganului, rai și iad într-o îngemănare perpetuă, sublim și absolut, viață și moarte într-o continuă luptă… viață, șlefuiesc în literă, în cuvânt, în sunet, culoare, piatră sau bronz, imaginea unei iubiri fără sfârșit.

De 15 ani ”scriitori din zodia Helis”: Gheorghe Dobre, Titi Damian, Nicolae Teoharie, Șerban Codrin, Florentina Loredana Dalian, Florin Ciocea, Costel Bunoaica, Alecsandru Buleandră, Lili Balcan, Vasile Aionesei, Grigore Spermezan, Marian Ștefan, Alexandru Georgescu, Vitalie Buzu, Ștefan Grigorescu, Adrian Bucurescu, Daniel Teodorescu, Victor Nicolae, nu contenesc să precupețească talentul, imaginația, harul, tenacitatea și timpul lor spre a pune în valoare această bucată de Românie.

În timp, dăinuie imaginea încrustată în piatră, lemn, culoare, dar mai ales în cuvânt. Așa aș traduce cuvântul cultură.

Creuzetul de la Helis (fără a face parte din instituțiile de cultură – formă fără fond), continuă, de 15 ani, să creeze ceea ce vor să gestioneze oamenii din cultură.

Cultura, o marfă?  Nu, domnilor, cultura este o jertfă, este o diminuare a substanței creatorului, o istovire a eului său spre a favoriza condițiile perpetuării și dezvoltării comunității sociale.

Și cum Omul din Câmpie își transmite gândurile și trăirile, dragostea și bucuria, tristețea și deznădejdea, făcând să vibreze și alți semeni, iată că acestea au rezonat și dincolo de Prut, în Basarabia, fiind purtate de undele Dunării prin mări spre Lumea nouă –America, precum și la sud de Dunăre în Macedonia, unde se manifestă aceleași stări față de Ea – Câmpia Soarelui.

La mulți ani, Helis! La mulți ani, prieteni dragi, spre a consemna noi și noi pagini despre Ea și Oamenii Ei!

 

09.05.2018                                                     Vasile Iordache


Publicat pe

FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA”

FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA”

– ediţia a XVI-a, 11-12 octombrie 2018 –

 

Consiliul Judeţean Teleorman şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, în parteneriat cu revistele: „Luceafărul de dimineaţă”, „Proza 21”, „Neuma”, „Argeş”, „Bucureştiul literar şi artistic”, „Litere”, „Pro Saeculum” şi „Caligraf”, organizează Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”, ediţia a XVI-a, ale cărui manifestări finale se vor desfăşura în zilele de 11 şi 12 octombrie 2018, la Alexandria şi la Siliştea-Gumeşti.

 

Festivalul îşi propune să promoveze prozatori de talent, care nu au debutat în volum. Vor fi acordate următoarele premii:

 

  • Premiul „Marin Preda” şi Premiul Revistei „Luceafărul de dimineaţă” (în valoare de 900 lei);
  • Premiul I şi Premiul Revistei „Proza 21” (în valoare de 700 lei);
  • Premiul I şi Premiul Revistei „Neuma” (în valoare de 700 lei);
  • Premiul I şi Premiul Revistei „Argeş” (în valoare de 700 lei);
  • Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Bucureştiul literar şi artistic” (în valoare de 600 lei); 
  • Premiul al II-lea şi Premiul Revistei „Litere” (în valoare de 600 lei);
  • Premiul al III-lea şi Premiul Revistei „Pro Saeculum” (în valoare de 500 lei);
  • Premiul a III-lea şi Premiul Revistei „Caligraf” (în valoare de 500 lei).

 

Prozele scurte premiate vor fi incluse într-un volum, ce va fi lansat în cadrul manifestărilor finale ale festivalului; de asemenea, vor fi publicate de revistele partenere.

Concurenţii vor trimite 1-3 proze scurte pe suport de hârtie, care nu pot depăși 20 de pagini în total, culese cu font 12 (Normal, Times New Roman, 1.5 Space), în câte 7 (şapte) exemplare, semnate cu un motto, acelaşi motto figurând şi pe un plic însoţitor, conținând o fişă cu datele de identificare ale autorului: numele şi prenumele, data şi localitatea naşterii, adresa poştală, adresa de e-mail şi numărul de telefon mobil, precum şi un CD cu textele trimise, inscripţionat cu acelaşi motto.

Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 20 august 2018, pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, str. Ion Creangă, nr. 52-54, 140056 – mn. Alexandria, jud. Teleorman, cu menţiunea „pentru concurs”.