Publicat pe Lasă un comentariu

Nicolae Teoharie: „Helis”, o poveste

La 20 de ani de la apariţie criteriile estetice ale revistei Helis au rămas aceleași: intuiție literară, bazată pe neobișnuit, pe inedit și, imediat după intuiţie, efectul de noutate, care corespunde efectului de sens bazat pe ambiguitate, ironie și paradox. Vai, dar trebuie să renunţ la acest limbaj pe care până și eu îl consider prea sofisticat, mai ales că niște copii trag de mine și mă întreabă ce înseamnă Helis pentru mine. Le spun: la început Helis a fost o dorinţă modestă, dorinţa de a scrie. Apoi ajungi să scrii și mai mult și scrii, scrii până când exclami că Franz Kafka: „în definitiv, eu sunt numai literatură”. În definitiv pentru mine Helis e o revistă de meditaţie, de prietenie, de extaz. La aceeași întrebare Dan Elias a dat un răspuns așa de poetic, de frumos: „copii, Helis este o îmbrăţişare, doar o îmbrăţişare”. „Ba, înseamnă un grup de prieteni, se...
Publicat pe Lasă un comentariu

Zodia Helis | Adrian BUCURESCU

La 16 Ianuarie 2013, sub titlul ”Artiști din Zodia Helis”, am scris în cotidianul ”The Epoch Times”, unde eram redactor, despre poeții și artiștii plastici ialomițeni, care veniseră la București, la Palatul Suțu, ca să-și prezinte publicului creațiile. Eram între prieteni. Au făcut o impresie excelentă acolo. Am ales termenul zodie, care înseamnă, printre altele, ”constelație corespunzând unei anumite luni a anului în care se naște cineva și care, potrivit unor credințe mistice, are o mare influență asupra destinului acestuia; interval de timp corespunzător; ursitoare; destin; planetă”. M-am gândit la un interval spațial și am extins ultimul termen la un tărâm de basm, anume Ialomița, socotind zodia lui de Helis – Soare, Bărăgan – pământ, și Ialomița – apă. În acest meleag, unde m-am născut și eu, artiștii lui sunt predestinați de aceeași ursitoare binevoitoare. Helis este și o privilegiată revistă culturală, editată la Slobozia, dar nășită de strălucitoarea cetate omonimă a...
Publicat pe Lasă un comentariu

CRIMEEA – DOBROGEA – TURCIA

DESTINUL POPORULUI MEU Güner AkmollaM-am născut și mi-am desăvârșit formația culturală în România, de aceea  mă bucur că sunt fiica acestui pământ „binecuvântat de  Domnul pre pământ” și participarea mea la Centenarul Marii Uniri  am formulat-o prin trei cărți:  traducerea cărții „Axa Crimeea-Dobrogea-Kogeaeli a tătarilor crimeieni” de Ferit Toplu, din Turcia, dar familia i-a plecat de aici, din România în 1936, „O viață în slujba Crimeii” de Mustegep Ulkusal și am avut norocul să fiu inclusă în Antologia „Unirea face puterea”de  d-na dr.Elena  Armenescu, volum care se bucură de prefața ac. prof. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Înțelegerea dintre România și Turcia pentru cei care doreau să plece în Turcia a avut loc în anul 1935.(autorul citează data de 4 sept.1936 când cei doi conducători de stat, Președintele Mustafa Kemal Ataturc și Regele  Carol al II-lea au semnat pactul de migrare legală, în urma tratativelor ce au durat peste un an...
Publicat pe

SURGHIUNUL POPORULUI MEU

 GÜNER  AKMOLLA                                                    Membră a Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea și membră a USR  – filiala Dobrogea           Există în viață subiecte pe care le porți cu tine 10 ani, 20 de ani, 50 de ani, o viață. Așa este, pentru mine, acest subiect al PROCESULUI PATRIEI MELE, CRIMEEA.Despre surghiunul din 18 Mai 1944 s-a aflat oficial abia după 12 ani, prin Decretul din 28 aprilie 1956 al Înaltului Prezidiu Sovietic al URSS, art.2. Poporul tătar crimeean a fost „iertat” la data de 5 septembrie 1967, dar nu i s-a permis revenirea în Patrie. În anul 1952 Lumea Liberă  aflase despre surghiunul întregii populații tătare din peninsulă prin fuga din soviete a ofițerilor G.Tokaev ( oset) și Grigori Stepanovici Burlutski. Noi am aflat după 1980, prin...
Publicat pe

VĂZUȚI DE ALȚII…

 Din perspectivă psihosociologică, doi oameni care stau de vorbă sunt, de fapt, șase: ei înșiși, părerea fiecăruia despre sine și părerea fiecăruia despre celălalt. Ne înțelegem mai bine identitatea personală dacă ne raportăm la ceilalți, adevărate oglinzi mai mult sau mai puțin deformate în care ne reflectăm și care ne permit să ajungem să ne înțelegem mai obiectiv. Lucrul este valabil nu doar la nivel personale, ci și la nivel de națiune. Lumea de azi pare un adevărat ,,bazar cultural” (Bauman), în care coexistă, în mod obiectiv, spații culturale diferite, idei, concepții, obiceiuri și tradiții diferite, doar dialogul intercultural constituind suportul optim pentru buna conviețuire. Ceea ce atrage după sine problema tensiunii dintre cultura proprie și cea străină cu care se intră în dialog, simțindu-se nevoia delimitării propriei identități și raportul acesteia cu ,,alteritatea” pe care o implică interlocutorul. Nu putem deveni conștienți de propria identitate, de elementele specifice nouă...
Publicat pe

RECITINDU-L PE INCULEȚ BĂLAN – DRAGOSTEA ÎN LIMBA ROMÂNĂ

             În anul de grație 2018 poetul urzicenean Inculeț BĂLAN ar fi împlinit 60 de ani (11 martie 1958 – 2 septembrie 1986). Directorul Bibliotecii Municipale Urziceni, domnul Alexandru Buleandră și-a asumat responsabilitatea de a publica un volum antologic cuprinzând toate poeziile rămase de la Inculeț în volumul DRAGOSTEA ÎN LIMBA ROMÂNĂ, editura HELIS, Slobozia, 2017, 148 p., pe care îl îngrijește și căruia îi scrie un „Cuvânt înainte” în care își informează cititorii în legătură cu sursele poemelor. Este vorba despre un dosar păstrat de regretatul profesor Anatol Pavlovschi, intitulat „Exerciții de sinceritate”, o culegere de poezii păstrate de prietenul de cenaclu, Gheorghe Dobre, intitulată „Spovedania vraciului sub apăsarea propriei meniri”, o altă culegere păstrată de cenaclistul Marian Ghițeanu, „Pledoarie pentru părăsirea turnului de fildeș” și, în sfârșit, un dosar întocmit de autor, cuprinzând 90 de poezii datate 15-16 februarie 1985 – 26 august 1986 pus la dispoziția lui...