La 20 de ani de la apariţie criteriile estetice ale revistei Helis au rămas aceleași: intuiție literară, bazată pe neobișnuit, pe inedit și, imediat după intuiţie, efectul de noutate, care corespunde efectului de sens bazat pe ambiguitate, ironie și paradox.
Vai, dar trebuie să renunţ la acest limbaj pe care până și eu îl consider prea sofisticat, mai ales că niște copii trag de mine și mă întreabă ce înseamnă Helis pentru mine. Le spun: la început Helis a fost o dorinţă modestă, dorinţa de a scrie. Apoi ajungi să scrii și mai mult și scrii, scrii până când exclami că Franz Kafka: „în definitiv, eu sunt numai literatură”. În definitiv pentru mine Helis e o revistă de meditaţie, de prietenie, de extaz.
La aceeași întrebare Dan Elias a dat un răspuns așa de poetic, de frumos: „copii, Helis este o îmbrăţişare, doar o îmbrăţişare”. „Ba, înseamnă un grup de prieteni, se...
„Bună ziua prieteni, bună ziua întemeietorule!” – îşi începe Dan Elias declarația de iubire față de Helis. „Da, domnilor, ne iubim, asta e, facem dragoste cu cuvintele. Da, recunosc, nu trebuie să mă torturați, pot chiar să o consider ca pe un cap de acuzare. Activitatea noastră produce victime colaterale și acestea sunteți dumneavoastră, pe care vă iubim. Nu știu dacă simțiți asta, dacă vă doare sau dacă vă alină, dar noi o facem. O facem în această pădure întunecată unde lumina pătrunde din ce în ce mai puţin și mai greu, unde ura crește în loc de iarbă sau se predă copiilor în școli. Nu știu dacă suntem frumoși, Doamne ferește, dar suntem buni. Tot ceea ce facem se poate rezuma printr-un singur cuvânt: îmbrăţişare.” Apoi îşi prezintă cel mai recent volum, Antianalfabetica. Este vorba de o selecţie din ultimii doi ani și jumătate de editoriale publicate la Tic,...
Nici măcar eu, optimistă incurabilă, nu mi- am imaginat că va fi atât de frumos. Ne-am adunat, serioși, gătiți, emoționați, atât scriitori, cât și alți prieteni ai revistei, pentru marea sărbătoare despre care discutaserăm o vreme și parcă nu ne venea a crede că se întâmplă. E greu de descris în cuvinte cu adevărat atmosfera creată, acel spațiu dintre noi care adeseori vorbește mai mult, tăcând, însă voi încerca să redau parțial starea de sărbătoare, fapt la care mă vor ajuta înseși cuvintele protagoniștilor, adunate cu grijă, înregistrate, transcrise și transmise de către ziaristul Nicolae Tache, al nostru, al revistei, căruiaîi adresez mulțumiri pentru acestajutorprețios.
Doamna Elena Balog, în calitate de reprezentant/ manager al instituției organizatoare – Biblioteca Județeană Ialomița, a deschis oficial marea sărbătoare, după ce cu greu am reușit să-i convingem pe cei adunați să intre în sală. Oamenii se întâlniseră, se bucurau, schimbau impresii și părea că nu...
Acest poem în proză a fost scris Kitty O’Meara, o profesoară pensionară, în vârstă de 64 de ani, din SUA și după cum a răspuns revistei „The Oprah Magazine”, poemul scris pe blogul ei The DailyRound (Rondul zilnic), este rodul acumulării a luni de anxietate și că “oferă o poveste despre cum ar putea fi, și ce am putea face cu acest timp”
Și a mai spus:
„Eram tristă. Nu știam ce pot să fac. Nu-mi puteam ajuta prietenii. Eram foarte îngrijorată în privința lor. Soțul meu mi-a spus: Scrie. Pune-te din nou pe scris și atât”.
La început, mulți au crezut că este vorba de Kathleen O’Meara, (1839-1888) o autoare irlandezo-franceză catolică. Poezia scrisă de Kitty O’Meara pe blogul ei “The DailyRound” (Rondul zilnic) https://thedailyround.wordpress.com/2020/03/16/in-the-time-of-pandemic/, a fost preluată de Deepak Chopra pe pagina sa de Facebook, și a devenit virală. https://www.facebook.com/DeepakChopra/photos/a.10150209628450665/10157079177715665/?type=3&theater
Și oamenii au stat acasă.
Și au citit cărți, și...
La 20 de ani de la apariţie criteriile estetice ale revistei Helis au rămas aceleași: intuiție literară, bazată pe neobișnuit, pe inedit și, imediat după intuiţie, efectul de noutate, care corespunde efectului de sens bazat pe ambiguitate, ironie și paradox.
Vai, dar trebuie să renunţ la acest limbaj pe care până și eu îl consider prea sofisticat, mai ales că niște copii trag de mine și mă întreabă ce înseamnă Helis pentru mine. Le spun: la început Helis a fost o dorinţă modestă, dorinţa de a scrie. Apoi ajungi să scrii și mai mult și scrii, scrii până când exclami că Franz Kafka: „în definitiv, eu sunt numai literatură”. În definitiv pentru mine Helis e o revistă de meditaţie, de prietenie, de extaz.
La aceeași întrebare Dan Elias a dat un răspuns așa de poetic, de frumos: „copii, Helis este o îmbrăţişare, doar o îmbrăţişare”. „Ba, înseamnă un grup de prieteni, se...
„Bună ziua prieteni, bună ziua întemeietorule!” – îşi începe Dan Elias declarația de iubire față de Helis. „Da, domnilor, ne iubim, asta e, facem dragoste cu cuvintele. Da, recunosc, nu trebuie să mă torturați, pot chiar să o consider ca pe un cap de acuzare. Activitatea noastră produce victime colaterale și acestea sunteți dumneavoastră, pe care vă iubim. Nu știu dacă simțiți asta, dacă vă doare sau dacă vă alină, dar noi o facem. O facem în această pădure întunecată unde lumina pătrunde din ce în ce mai puţin și mai greu, unde ura crește în loc de iarbă sau se predă copiilor în școli. Nu știu dacă suntem frumoși, Doamne ferește, dar suntem buni. Tot ceea ce facem se poate rezuma printr-un singur cuvânt: îmbrăţişare.” Apoi îşi prezintă cel mai recent volum, Antianalfabetica. Este vorba de o selecţie din ultimii doi ani și jumătate de editoriale publicate la Tic,...
Acest poem în proză a fost scris Kitty O’Meara, o profesoară pensionară, în vârstă de 64 de ani, din SUA și după cum a răspuns revistei „The Oprah Magazine”, poemul scris pe blogul ei The DailyRound (Rondul zilnic), este rodul acumulării a luni de anxietate și că “oferă o poveste despre cum ar putea fi, și ce am putea face cu acest timp”
Și a mai spus:
„Eram tristă. Nu știam ce pot să fac. Nu-mi puteam ajuta prietenii. Eram foarte îngrijorată în privința lor. Soțul meu mi-a spus: Scrie. Pune-te din nou pe scris și atât”.
La început, mulți au crezut că este vorba de Kathleen O’Meara, (1839-1888) o autoare irlandezo-franceză catolică. Poezia scrisă de Kitty O’Meara pe blogul ei “The DailyRound” (Rondul zilnic) https://thedailyround.wordpress.com/2020/03/16/in-the-time-of-pandemic/, a fost preluată de Deepak Chopra pe pagina sa de Facebook, și a devenit virală. https://www.facebook.com/DeepakChopra/photos/a.10150209628450665/10157079177715665/?type=3&theater
Și oamenii au stat acasă.
Și au citit cărți, și...
