Marius Stan este un scriitor îndrăgostit de știință și cinematografie. S-a născut și a copilărit în Urziceni, județul Ialomița, oraș în care – după cum îi place să spună – încă mai copilărește.
În 1980 Marius a absolvit Liceul Teoretic – acum ”Grigore Moisil” – din Urziceni ca șef de promoție. În timpul liceului a făcut parte din Cenaclu Literar ”Dor fără sațiu”condus de Prof. Anatol Pavlovschi. În 1986 a terminat facultatea de Fizică a Universității București și, după trei ani de ”practică în producție” la Fabrica de Ferite – acum ROFEP S.A. – din Uziceni, a devenit Cercetător Științific la Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române, unde a obținut în 1997 Doctoratul în Chimie. În același an a început un stagiu postdoctoral la institutul de cercetare ”Los Alamos National Laboratory” din S.U.A. În scurt timp a fost angajat permanent și a creat un group dedicat studierii proprietăților termodinamice ale materialelor. Din 2010 este Cercetator Principal la institutul de cercetare ”Argonne National Laboratory” din Chicago unde conduce un grup care crează modele matematice și rulează simulări pe calculatoare de mare performanță pentru aplicații în energie. Este Profesor la Institutul de Informatică (Computation Institute) al Universității Chicago și Profesor la Institutul de Știintă și Inginerie (NAISE) al Universității Northwestern, ambele in Chicago. În perioada 2013-2015 Marius a fost Consilier Principal pe Probleme de Informatică și Director Național la Ministerul Energiei al S.U.A., în Washington DC. Cu toate că locuiește de douăzeci de ani în S. U. A., Marius contribuie la activitățile grupului literar Helis condus de Gheorge Dobre ”pentru a restitui o parte din ce am primit în Ialomița și mai ales în Urziceni”.
Literatură:
Marius a publicat în limba română cartea de proză scurtă ”Câteva zile” (2013) și cartea de poezie ”Un foc viu” (2015), ambele la Editura Helis din Slobozia. Lucrează la un roman în limba română și la o carte de proză scurtă în limba engleză.
Știință:
Marius a publicat 8 cărți/capitole de specialitate, 73 articole științifice, 167 prezentări la conferințe internaționale, dintre care 89 prezentări invitate. Este membru în Consiliul Editorial al revistelor științifice Materials Theory, Journal of Phase Diagrams și Journal of Nuclear Materials.
Cinematografie:
Marius a interpretat rolul ”Bogdan” în serialul de televiziune ”Breaking Bad”, serial care a primit multiple premii ”Emmy”.
Facebook: Marius a creat și administrează grupul ”Urziceni”, group cu peste 9500 de membri, grup ”pentru postări de bun simț care au legătură cu Urziceni”.
Marius este căsătorit cu Liliana, și ea Cercetator Științific la institutul ”Argonne National Laboratory” în Chicago. Au doi copii, ambii studenți la doctorat in S.U.A.
Data şi locul naşterii – 02.01.1953, localitatea CRĂSANI, jud. Ialomiţa. Studii – Facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti(1975-1979); Doctor în filosofie cum laude al Facultăţii de filosofie Bucureşti, cu lucrarea Măştile lui Nietzsche.
Locuri de muncă
1980-2008 – profesor de filosofie la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Slobozia;
2008 – profesor de filosofie la Şcoala Centrală Bucureşti.
Funcţii
1990-1995 – consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură din Ialomiţa;
1999-2007 – director al Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Slobozia;
2009-2010 – director coordonator al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural a municipiului Bucureşti.
Colaborări
Am colaborat la următoarele reviste literare – România literară, Viaţa românească, Luceafărul, Familia, Tomis, Art-Panorama, Limba română (Chişinău), SLAST, Sud, Helis etc.
Am avut următoarele inţiative culturale (ultima desfăşurându-se şi astăzi):
editarea revistei culturale Provincia, ca redactor şef, în Slobozia, în anul 1990, din care au fost editate numai cinci numere, din cauze financiare (titlul revistei va fi preluat, apoi, în Braşov, cel mai probabil fără să se ştie că înainte altcineva numise la fel o revistă, în provincia Sloboziei…)
desfăşurarea Colocviilor Naţionale de Literatură de la Slobozia, între 1991-1995, unde au fost premiaţi – Florin Iaru, Mariana Marin, Nora Iuga etc.
desfăşurarea Colocviilor Naţionale de antropologie şi sociologie, la Slobozia, între anii 1992-1995.
organizarea Festivalului şi concursului de interpretare a liedului Ionel Perlea la Slobozia, în fiecare an, începând cu anul 1992.
Debut editorial
Debutul editorial a fost cu volumul de proze Boare de Waterloo, Editura Cartea Romînească, 1984, cu Mircea Ciobanu ca redactor de carte. A fost un debut în linia optzecistă, deschisă de Mircea Nedelciu, în proză.
Acest început fusese precedat de debutul în presa literară, pe data de 26 martie 1981, cu proza Un taifas obişnuit, dedicată lui Marin Preda(care tocmai murise, aşa cum se întîmplă şi personajului prozei mele!) şi prezentată elogios în Romînia literară, pe două pagini, de Constantin Ţoiu. (Titlul iniţial al prozei, schimbat de cenzura vremii, era E bine!)
Opere publicate
Boare de Waterloo, proze scurte, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1984
Aşezarea, roman, Editura Cartea Românească , Bucureşti, 1989
Analize şi aplicaţii filosofice, Editura All, Bucureşti, 1998
Apă Neagră, roman, Editura Nemira, Bucureşti, 1999
Manual de filozofie, Editura Economica, Bucureşti, 2002, (co-autor )
Evelyn, roman-mozaicat, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003, (reeditat on-line de editura Coresi, în proiectul eliteratura, încheiat cu Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bucureşti, 2011 )
Incursiune în sfera publică românească. Modele europene, Ed.Eikon, Cluj-Napoca ,2011
Colaborări şi volume colective
Don Quijote, prostituata şi alte personaje, antologie de Dan Silviu-Boerescu, Editura Alfa, Bucureşti, 1999
Scriitori din Ialomiţa, Editura Anteu, Craiova, 1999
Unsprezece prozatori din Sud, Editura Tipoalex, Alexandria, 2001
Scriitori pe calea regală, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Editura Brumar, 2008
Prezentarea succintă a romanelor
Aşezarea, 1989 – roman al înstrăinării intelectualului într-un mediu constrîngător. De aceea a fost respins de trei ori de cenzorii timpului, din Ministerul Culturii: i-a fost eliminat titlul iniţial (Furnicarul), au fost tăiate cuvinte (furnică…) şi secvenţe, a fost eliminat principalul capitol al romanului (o aluzie la peştera platoniciană), iar cenzorul Şerban Velescu scria într-un referat de respingere pe care mai tîrziu mi l-a prezentat Mircea Ciobanu – Autorul a creat un univers concentraţionar perfect. Apă Neagră, 1999 – roman al condiţiei româneşti, sub formă structural metaforică, mereu sub vremi, paradoxală, uneori vegetală. Am dorit un roman total, cum avea şi să scrie Dan-Silviu Boerescu, într-o analiză, că aş fi reuşit. Evelyn,2003 – roman-mozaicat al condiţiei medii româneşti, căzută în orizontul impersonalului, care se zbate între istoricitatea măruntă şi speranţa unei mântuiri mereu viitoare.
Autocaracterizarea creaţiilor mele
Toate scrierile mele literare au o notă de tragism subtextual, intuit, ascuns ca un sunet grav care de-abia se-aude. Din acest punct de vedere, cred că FAULKNER a fost scriitorul care, în anii tinereţii mele, m-a influenţat decisiv cu Lumină de august, Zgomotul şi furia, Absalom, Absalom…
Dar suprafaţa textelor mele este ludică, inventivă naratologic, uşoară, specifică „ideologiei” optzeciste. Această conjuncţie surprinzătoare între gravitatea destinului şi perspectivismul naratologic cu accente umoriste, dă nota caracteristică prozei mele.
Referinţe critice
A. În volume:
Scriitori romîni din anii ’80-’90, de Ion Bogdan Lefter, ed. Paralela 45, Piteşti, 2001,p.158-160
Proza romînească între milenii, de Geo Vasile, Casa editorială Odeon, 2001, p. 253-255
Istoria literaturii romîne de azi pe mîine, de Marian Popa, Fundaţia Luceafărul, Bucureşti, 2001
Nopţile de insomnie, de Nicolae Oprea, ed. Paralela 45, 2005, p.66-69
Prima verba, de Laurenţiu Ulici, ed. Muzeul literaturii romîne, 2004
Dicţionarul general al literaturii romîne, ed. Univers Enciclopedic, 2007
B. În reviste, selectiv:
Boare de Waterloo
LAURENŢIU ULICI – La Nicolae Stan avem a face de-a dreptul cu o încercare de poetică a prozei întemeiată pe implantul instrumentarului textualist în povestirea tradiţională. (Contemporanul,7 mai 1985)
VAL CONDURACHE – Nicolae Stan are o înzestrare epică deosebită şi un neobişnuit simţ al oralităţii(…) Un textualism savuros practică Nicolae Stan în Boare de Waterloo. Ceea ce caracterizează proza lui Nicolae Stan este excepţionla oralitate, densitatea vocilor. Prozatorul găseşte, însă, armonia în aceste dizarmonii şi descoase ca Bunuel (păstrînd proporţiile) în scenele lui groteşti, acceleraţia sensului tragic. (Convorbiri literare, 10 oct., 1985)
Constantin Sorescu – El dă sentimentul, cum îl dă întotdeauna literatura veritabilă, că în afara manierei care o corporalizează nu mai există alta. (SLAST, 14 aprilie, 1985)
LAURENŢIU ULICI – De veghe în coridor este o istorie a neînţelegerii, în fond a lipsei de comunicare, între „limba” şi mentalitatea arhaică, guvernată de „reguli” socotite ca imuabile, a soldatului Nuţă, şi „limba” politică, impregnată de revoluţionarism a deţinuţilor. Boare de Waterloo face dovada abilităţii narative a lui Nicolae Stan. (Romînia literară, 9 mai, 1985)
Aşezarea
RADU COMĂNESCU – Este un incomparabil stilist, în cea mai bună descendenţă a tradiţiei franceze. Naratorul însuşi posedă excepţionalul stil al tuturor neoromancierilor – elegant, intelectual, clar, laconic, pur, distins, o veritabilă încîntare pentru un lector avizat. (Luceafărul, 14 mai, 1988)
MIHAI UNGHEANU – Tăietura intelectuală nu este la Nicolae Stan o poză. El nu este un prozator a suprafeţelor, ci al sondajelor, al introspecţiei, al finei analize psihologice sau de conduită. (Luceafărul, 23 septembrie, 1989)
VALERIU CRISTEA – Lui Nicolae Stan nu-i lipsesc calităţile necesare unui prozator. Lui Nicolae Stan nu i se poate contesta talentul.(Romînia literară, 19 oct., 1989)
Apă Neagră
DAN-SILVIU BOERESCU – Cartea lui Nicolae Stan este una din puţinele încercări reuşite de roman total în proza autohtonă. Distribuirea registrelor funcţionale se face cu o dexteritate diabolică şi ar putea duce la ideea unei conspiraţii (a vocilor în roman), îndreptată împotriva logicii curente a prozei. Apă Neagră este o carte de mare şi etimologic distructivă fluiditate.(Cuvîntul, ian., 2000)
GEO VASILE – Nicolae Stan povesteşte limpede, mereu interesant, autentic, creează climate psihologice tensionate, conturează comportamente verosimile, pasionale, deznădăjduite sau odioase. (Romînia literară, oct., 2000)
ION ROŞIORU – Nicolae Stan are un simţ acut al devnirii istorice şi puterea lui de a evoca se manifestă din plin, prin faţa cititorului evoluînd spiritul timpurilor revolute cu întreg pulsul lor. (Tomis, aug, 2000)
CONSTANTIN DRAM – Sunt multe secvenţe ce ar merita comentate, atît pentru puterea lor de semnificaţie, cît şi pentru efectele lor de limbaj sau pentru simţul superior al ironiei ce îl caracterizează pe autor. Nu lipsesc scenele de virtuozitate, în care plăcerea pentru imagine domină toate celelalte atribute ale unui autor serios. (Convorbiri literare, sept., 2001)
NICOLAE OPREA – Apă neagră este un roman antitotalitarist care are de toate – de la moravuri sociale şi politică, pîna la erotism, crimă şi senzţional. (Ziua literară, oct. 2002)
Evelyn
TUDOREL URIAN – Nicolae Stan scrie o memorabilă epopee a oraşului pierdut în imensitatea Cîmpiei Bărăganului(…) Această carte este scrisă cu umor, inteligenţă şi har. (Romînia literară, sept., 2003
CONSTANTIN DRAM – E o lume (…) în care decăderea umană este descrisă în înfăţişări mereu surprinzătoare, în registre în care se întîlnesc tragicul cu ironicul, umorul bine temperat, toate acestea în construcţii epice în care autorul este atent mereu să controleze un discurs în care canonul clasic se întîlneşte cu dezinvoltura modernă, textul dezvoltîndu-se mereu, după propria-i plăcere, aparent, după cerinţele povestirii, în mod cert. (Convorbiri literare, dec., 2003)
Nietzsche, ermitul vesel
SORIN LAVRIC – Volumul trebuie să se fi născut dintr-o atracţie statornică, hrănită de o pasiune livrescă care a culminat în cercetare temeinică.(…) Dintre exegezele de limbă română, aceasta e cea mai clară lucrare dedicata profetului lui Zarathustra. Şi deopotrivă cea mai subtilă sub unghiul cerceterii bibliografiei critice. (…) Rezultatul este o incursiune serioasă şi documentată, pe care o citeşti cu atenţie nescăzută. (…) Volumul Nietzsche,ermitul vesel e un exemplu de cum poate exegeza filosofică să aiba virtuţi estetice, detaliu pe care îl resimţi în plăcerea cu care îi străbaţi paginile. (Romania Literara, nr. 20, 20 mai 2011).
Premii:
Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, pentru romanul Apa neagră, 2000.
Premiul pentru proză al Concursului Naţional Alexandru Odobescu de la Călăraşi, pentru romanul Apa neagră, 2000.
Şerban Codrin (n. 10 mai 1945, Bucureşti) poet, dramaturg, prozator, eseist, profesor, bibliotecar, editor român contemporan, pseudonimul literar al lui Denk Şerban Ioan, iar prin românizare, Dencă Şerban Ioan.
Date biografice:
Fiu al inginerului silvic Denk Gheorghe (1914-1984), descendent al unei familii austriace din Bucovina de Nord, şi al Serenei Denk (1918-1987), nǎscutǎ Petrovici.
Ing. Denk Gheorghe a fost deţinut politic aproape întreaga perioadă a anilor 1950-1964, sub acuzaţia de duşman al poporului, datorită originii etnice şi a relaţiilor cu fosta putere, în calitate de silvicultor pe Domeniile Coroanei Regale.
Studii şcolare la Ceahlău (judeţul Neamţ), Valea Rea/Livezi (judeţul Bacău), Bacău (Şcoala medie mixtă nr. 1, actualul Colegiu Naţional “Ferdinand”), Bucureşti (Liceul “Dimitrie Bolintineanu”).
Absolvent al Facultǎţii de Limba şi Literatura Românǎ, Universitatea Bucureşti, promoţia 1968 (în perioada studiilor liceale şi universitare s-a numit Petrovici Şerban, fiind înfiat de bunicul matern, Petrovici Gheorghe, ofiţer, tocmai pentru evitarea numelui german şi continuarea studiilor şcolare).
După Examenul de Stat, a fost repartizat profesor de limba şi literatura românǎ la dispoziţia judeţului Ialomiţa.
A funcţionat în comunele Giurgeni, Bucu şi în municipiul Slobozia până în 1990, cu statutul de profesor suplinitor.
Consilier la Inspectoratul pentru Culturǎ al judeţului Ialomiţa (1990-1995).
Director al Centrului Cultural “Ionel Perlea”-UNESCO, Ialomiţa, (1995-1998).
Director al Bibliotecii judeţene “Ştefan Bănulescu” – Ialomiţa (1976-1982; 1998-2002).
Nu a fost membru PCR, nu este membru al nici unui partid politic postrevoluţionar, nu participă la viaţa literară.
Cetăţean de onoare al comunei Giurgeni, 2005; cetăţean de onoare al municipiului Slobozia, Ialomiţa, 2009.
Imnuri cǎtre Soare, debut editorial prin concursul anului 1977, Editura Albatros, 1982.
Opera:
Imnuri cǎtre Soare, debut editorial prin concursul anului 1977, Editura Albatros, 1982.
Întemeietorii, trilogie dramaticǎ, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1984.
Jneţâ, (Secerǎtorii, teatru, traducere în limba rusǎ de Vladimir Hutira), Biblioteca “România”, prefaţă de Vladimir Udrescu, 1985.
Între patru anotimpuri, poeme zen, Editura Haiku, Bucureşti, 1994.
Dincolo de tǎcere, poeme zen, Editura Haiku, Bucureşti, 1994.
Ion Budai-Deleanu Ţiganiada într-o recitire de Şerban Codrin, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.
Carte dintr-un exil interior, Editura Startipp, Slobozia, 1997.
O sǎrbǎtoare a felinarelor stinse, poeme zen, Editura Startipp, Slobozia, 1997, (reeditare parţialǎ în limba engleză, 2005).
Scoici fǎrǎ perle, antologie de poeme zen, Editura Helicon, Timişoara, 1997.
Missa Requiem, poeme zen, Editura Sud-Est Press, Slobozia, 1999.
Marea tǎcere, antologie de autor, 10 cărţi de poeme zen, Editura Startipp, Slobozia, 2001.
Testamentul din strada Nisipuri sau Poeme din cartea de muncă, Editura Vinea, Bucureşti, 2002, ediţie incompletă.
Ion Budai-Deleanu, Ţiganiada, un poem în prozǎ de Şerban Codrin, Editura Lucman, Bucureşti, 2002.
Horeadele, trilogie dramaticǎ, Editura Tempus, Bucureşti, 2005.
O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme zen, Editura Tempus, Bucureşti, 2005, traducere în limba engleză de Alexandra-Flora Munteanu.
Baladierul, Editura Helis, Slobozia, 2006.
Baladierul, un poem pentru CCCLXV şi încă una de zile şi nopţi, Editura Helis, Slobozia, 2007.
Testamentul din strada Nisipuri, Editura Helis, Slobozia, 2008, ediţie incompletă.
Creaţia dramatică este editată parţial, restul aflându-se în arhiva autorului.
Creaţii muzicale pe versurile poetului:
Theodor Grigoriu – I. 9 Haikai – Dincolo de tăcere, Iisus
II. 11 Haikai – Dincolo de tăcere, duhul câmpiei
III. 7 Haikai – Dincolo de tăcere, drum cu păsări
Dan Dediu – Wolfiana, opus 59
Ede Terenyi – Dincolo de tăcere, lieduri pentru voce, pian şi instrumente de percuţie
Vasile Spătărelu – Cinci poeme tanka, pentastihuri muzicale pentru bariton şi pian
Cornelia Tăutu – Poarta şi zgomotul
Felicia Donceanu – Monodrama Salbe
Satoshi Tanaka (Japonia) – Lieduri
Creaţiile muzicale au fost interpretate în primă audiţie în ţară, inclusiv la Ateneul Român, la Radiodifuziunea Română, în Festivalul Internaţional “George Enescu”, şi în străinătate.
A fondat Şcoala de tanka, renku şi haiku de la Slobozia, 1995, activă până în prezent, şi revistele de poezie zen Orion, 1994-2000, şi Micul Orion, 1996, reeditate pe internet.
A alcătuit antologia O sută de catarge, 100 de poeme zen, în colaborare cu Florin Vasiliu, 1997, şi antologia comentată de poezie zen/sezonală, Stâlpi de felinar, editată pe internet.
Se numără printre fondatorii Şcolii româneşti de poezie scurtă/zen şi este considerat creatorul principal, prin deja clasicizata antologie Marea tăcere, 2001.
Prezenţe în antologii româneşti şi străine:
Haiku sans frontiere, antologie internaţionale, par Andre Duhaime, Ontario, Canada, 1998.
Călătorie pe meridiane haiku, 20 de autori români şi americani, de Marius Chelaru, Editura Premier, Ploieşti, 2010.
Greieri şi crizanteme, antologie internaţională, poeme zen editate de Valentin Nicoliţov, Editura Orion, Bucureşti, 2007.
Când greierii tac, antologie română de haiku, realizată de Valentin Nicoliţov, Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2010.
Antologia pădurii, de Radu Cârneci, Editura Orion, Bucureşti, 1999.
Antologia vânătorii, de Radu Cârneci, Editura Orion, Bucureşti, 2003.
Antologia sonetului românesc de Radu Cârneci, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007-2009.
Kolcsonsorok, de Cseke Gabor, Editura PONTfix, Budapesta, 2004.
Monografii despre autor şi operǎ:
Şerban Codrin sau meditaţia unui poet occidental într-o grǎdinǎ zen de Ion Roşioru, Editura Tempus, Bucureşti, 2003. Merii în floare. Eseu despre structura poeziei lui Şerban Codrin de Violeta Basa (Norvegia), Editura Ex-Ponto, Constanţa, 2003.
Prezenţă în istorii literare:
O istorie a literaturii române de la origini până în prezent de Ion Rotaru, Editura Tempus, Bucureşti, 2009 Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol I-II, ediţia a doua, de Marian Popa, Editura Semne, Bucureşti, 2009.
Afilieri:
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, 1990.
Membru fondator al Asociaţiei scriitorilor profesionişti din România (ASPRO)
Membru al Societǎţii Române de haiku şi al Societăţii de Haiku din Constanţa.
Membru al Societǎţii Internaţionale de Haiku, Tokyo.
Premii literare:
Premiul I la Concursul naţional de teatru scurt, Oradea, 1992. Premiile pentru literatură ale Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, pe anii 1999, 2002, 2005, 2007. Premii la Concursuri naţionale şi internaţionale de tanka şi haiku.
Titluri onorifice:
Maestru al mesei de lemn, 1998. Mare Maestru Tanka, Renku, Haiku, titlu acordat de Societăţile de poezie scurtă/zen din România, 2010.
S-a născut la 27 septembrie 1939, în satul Grecii de Jos, comuna Fierbinți, județul Ilfov. Este fiul lui Alexandru (tâmplar) și al Elenei (casnică), ambii știutori de carte. De la tată a moștenit gustul pentru lectură, de la mamă – voința și optimismul; de la ambii – onestitatea și respectul față de semeni. Are o fiică, Ioana-Crăița, funcționară la Banca Națională a României, iar sora sa – Tița Ștefan – este o cunoscută interpretă a cântecului popular din zona Bărăganului.
A urmat cursurile școlii primare din satul natal (1946-1950), pe cele gimnaziale (1950-1953) și liceale (1953-1956) la Fierbinți-Târg (a făcut parte din prima promoție a Liceului de cultură generală înființat în 1953). În 1958 a devenit student bursier al Facultății de istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1963. A fost repartizat ca asistent la catedra de științe sociale a Institutului Pedagogic din Tîrgu Mureș. După multe insistențe, a reușit să obțină schimbarea repartiției și a rămas în Capitală, lucrând ca muzeograf din octombrie 1963 până în martie 1967. Alături de un grup mai larg de istorici, publiciști și oameni de cultură (Titu Georgescu, Constantin Antip, Dumitru Almaș, Virgil Cândea, Cristian Popișteanu, Nicolae Minei, Al. Gh. Savu, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Rădulescu, Robert Deutsch, Mircea Ioanid, Stelian Neagoe, Livia Dandara, a făcut parte din grupul membrilor fondatori ai revistei Magazin istoric, în redacția căreia a fost transferat, ca șef de rubrică, în aprilie 1967, unde a lucrat cu devotament și pasiune până în a aprilie 2009. Fiind în permanent contact cu un grup larg de istorici din toate generațiile care lucrau în institutele de cercetare și în principalele catedre universitare, a iniaiat câteva rubrici care s-au bucurat de aprecieri din partea publicului larg de cititori: Cronici de familii, O zi din viața Capitalei, România în Al Doilea Război Mondial, Guverne și guvernanți , Microarhiva Magazin istoric ș.a. Pasionat cunoscător al iconografiei istorice, a introdus în circuit public sute de imagini fotografice inedite. Ca prețuitor al izvorului memorialistic, a publicat în premieră pagini inedite semnate de Constantin Kirițescu, de generalii Al. Cernat, Zaharia Petrescu, Radu R. Rosetti sau Grigore Cantilli, de scriitorii Iancu Cerkez sau Duiliu Zamfirescu, de Elisa și Ion Brătianu, de Constantin Xeni sau A.C. Cuza.
Preocupările sale majore s-au cantonat îndeobște în perioadele istoriei moderne și conteporane a României, cu deosebire segmentul 1848-1918. Este semnatarul a peste 200 de articole și studii, apărute în paginile revistei Magazin istoric, ale altor publicații (Contemporanul, Revista muzeelor, Scânteia tineretului, Revista de istorie, Clubul, Viața militară,Viața Capitalei, Anale de istorie etc.), cât și în diferite volume colective. A paticipat cu comunicări la numeroase sesiuni științifice organizate de Arhivele Naționale, de muzeele de istorie din Constanța, Pitești, Alba Iulia, Târgoviște, Bran etc.
Din anul 2003, revista Helis i-a acordat cu generozitate spațiu în paginile sale. Colaborator permanent al Jurnalului de joi (prima publicație din istoria orașului Fierbinți-Târg) și al Tăblițelor (supliment al ziarului Ialomița, elaborat în colaborare cu poetul Dan Elias).
A publicat (singur sau în colaborare):
România. Ghid-atlas al monumentelor istorice (1970, 1974, 1979);
Tinerețe eroică (1974);
Constantin Kirițescu: O viață, o lume, o epocă (1979);
Pe urmele Magherilor (1983);
Radu R. Rosetti: Pagini de jurnal (1993);
Elisa Brătianu, Ion I.C. Brătianu: Memorii involuntare (1999);
Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova (1999, 2011);
N.D. Stănescu: Întâmplări și oameni din Serviciul Secret (2002);
Legendele Bătrânei Doamne (2004, 2009; 2013);
Trăite, văzute, auzite. 1967-1989 (pagini de jurnal, 2004);
Fierbinți-Târg. Orașul dintre răzoare (2007);
Umbra dorului (poezii, 2008);
Constantin Xeni: Figuri ilustre din epoca României Mari (2009; 2012);
Nucul de la vie. Amintiri (2009, 2014);
Calmul tristeții (poezii, 2009);
Grădina soarelui (poezii pentru copii, 2010);
Bucureștii de lângă București (2010);
Borcanul cu miere (poezii pentru copii, 2011);
A.C. Cuza: Însemnări din viață și documente omenești (2011).
Din vremea lor…(2012)
De la un prieten la altul (2014)
Fuga în copilărie (antologie de poezii, 2015)
Premiul „Gheorghe Brătianu“, acordat de Fundația Culturală Magazin Istoric pentru lucrarea Constantin Xeni: Figuri ilustre din epoca României Mari.
Premiul „Costin Kirițescu“, acordat de Fundația Culturală Magazin Istoric pentru lucrarea Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova.
Premiul „Eugeniu Carada“ pentru economie, conferit de Marea Lojă Națională din România, sub patronajul Academiei Române, pentru lucrarea Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova.
Premiul „Victor Slăvescu“ acordat de Academia Română pentru lucrarea Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova.
Despre cărțile sale au scris:
Șerban Cioculescu (România literară, an XII, nr.39, joi 27 septembrie 1979, p.7); Gheorghe Buluță (Luceafărul, an XXV, nr.38 [1.116], 24 septembrie 1983); Damian Hurezeanu (Argeș, an XIX, nr.7[155], 1 iulie 1984, pp. 2-3); Z. Ornea (România literară, an XXXII, nr. 40, 6-12 octombrie 1999); Nicolae Rauș (Azi. Literar, nr. 99[332], 3 mai 1999); Ioan Lăcustă (Ecart, nr.204, 21 noiembrie 2002, p.8); Roxana Rosetti (Jurnalul național, an XVI, nr.4563, 20 ianuarie 2008, p.34); Nicolae Constantinescu (Sud, an 12, nr. 9[122] și 10[123], din septembrie și octombrie 2009, pp.12, respectiv 8; Cultura, nr. 421, din 23 mai 2013; Bucureștiul literar și artistic, an III, nr. 6(21), iunie 2013, p.12; Bucureștiul literar și artistic, an IV, nr. 5(32), mai 2014, p.12); Florin Constantiniu (Istorie și civilizație, an III, nr.27, decembrie 2011, p.79); Dan Gheorghe (România liberă, nr. 6 568, vineri, 16 martie 2012, p.6); nr.6 569, luni, 19 martie 2012, p.4); Ovidiu Pecican (Observator cultural, nr.662, din 22 februarie 2013); Titi Damian (Scriitori din zodia Helis, Editura Helis, 2013, pp.227-234); Șerban Codrin (Helis, nr.4/2014, p.14); Florin Manolescu (Viața românească,nr.1-2/2014).
Născut în comuna Munteni-Buzău, jud.Ialomiţa, în anul 1951.
A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.
A fost director comercial la S.C. „Ultex” S.A. Ţăndărei.
Actualmente este administrator asociat al unei societăţi comerciale.
Publică în revistele „Helis", „Sud", „Oglinda literară" etc. eseuri şi poeme.
Volume publicate:
„Nostalgia marginilor", versuri, Editura „Mihai Eminescu”, 1999;
„Camera de concret" şi „Legaţi-mă la ochi cu sentimente", versuri, ambele volume apărute la editura „Helis” Slobozia, 2008;
„Diavoli de cafenea”, versuri, Editura „Helis”, 2010.
