Publicat pe

Marian ŞTEFAN


 

    S-a născut la 27 septembrie 1939, în satul Grecii de Jos, comuna Fierbinți, județul Ilfov. Este fiul lui Alexandru (tâmplar) și al Elenei (casnică), ambii știutori de carte. De la tată a moștenit gustul pentru lectură, de la mamă – voința și optimismul; de la ambii – onestitatea și respectul față de semeni. Are o fiică, Ioana-Crăița, funcționară la Banca Națională a României, iar sora sa – Tița Ștefan – este o cunoscută interpretă a cântecului popular din zona Bărăganului.

    A urmat cursurile școlii primare din satul natal (1946-1950), pe cele gimnaziale (1950-1953) și liceale (1953-1956) la Fierbinți-Târg (a făcut parte din prima promoție a Liceului de cultură generală înființat în 1953). În 1958 a devenit student bursier al Facultății de istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1963. A fost repartizat ca asistent la catedra de științe sociale a Institutului Pedagogic din Tîrgu Mureș. După multe insistențe, a reușit să obțină schimbarea repartiției și a rămas în Capitală, lucrând ca muzeograf din octombrie 1963 până în martie 1967. Alături de un grup mai larg de istorici, publiciști și oameni de cultură (Titu Georgescu, Constantin Antip, Dumitru Almaș, Virgil Cândea, Cristian Popișteanu, Nicolae Minei, Al. Gh. Savu, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Rădulescu, Robert Deutsch, Mircea Ioanid, Stelian Neagoe, Livia Dandara, a făcut parte din grupul membrilor fondatori ai revistei Magazin istoric, în redacția căreia a fost transferat, ca șef de rubrică, în aprilie 1967, unde a lucrat cu devotament și pasiune până în a aprilie 2009. Fiind în permanent contact cu un grup larg de istorici din toate generațiile care lucrau în institutele de cercetare și în principalele catedre universitare, a iniaiat câteva rubrici care s-au bucurat de aprecieri din partea publicului larg de cititori: Cronici de familii, O zi din viața Capitalei, România în Al Doilea Război Mondial, Guverne și guvernanți , Microarhiva Magazin istoric ș.a. Pasionat cunoscător al iconografiei istorice, a introdus în circuit public sute de imagini fotografice inedite. Ca prețuitor al izvorului memorialistic, a publicat în premieră pagini inedite semnate de Constantin Kirițescu, de generalii Al. Cernat, Zaharia Petrescu, Radu R. Rosetti sau Grigore Cantilli, de scriitorii Iancu Cerkez sau Duiliu Zamfirescu, de Elisa și Ion Brătianu, de Constantin Xeni sau A.C. Cuza.

    Preocupările sale majore s-au cantonat îndeobște în perioadele istoriei moderne și conteporane a României, cu deosebire segmentul 1848-1918. Este semnatarul a peste 200 de articole și studii, apărute în paginile revistei Magazin istoric, ale altor publicații (Contemporanul, Revista muzeelor, Scânteia tineretului, Revista de istorie, Clubul, Viața militară, Viața Capitalei, Anale de istorie etc.), cât și în diferite volume colective. A paticipat cu comunicări la numeroase sesiuni științifice organizate de Arhivele Naționale, de muzeele de istorie din Constanța, Pitești, Alba Iulia, Târgoviște, Bran etc.

    Din anul 2003, revista Helis i-a acordat cu generozitate spațiu în paginile sale. Colaborator permanent al Jurnalului de joi (prima publicație din istoria orașului Fierbinți-Târg) și al Tăblițelor (supliment al ziarului Ialomița, elaborat în colaborare cu poetul Dan Elias).

 

A publicat (singur sau în colaborare):

  1. România. Ghid-atlas al monumentelor istorice (1970, 1974, 1979);
  2. Tinerețe eroică (1974);
  3. Constantin Kirițescu: O viață, o lume, o epocă (1979);
  4. Pe urmele Magherilor (1983);
  5. Radu R. Rosetti: Pagini de jurnal (1993);
  6. Elisa Brătianu, Ion I.C. Brătianu: Memorii involuntare (1999);
  7. Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova (1999, 2011);
  8. N.D. Stănescu: Întâmplări și oameni din Serviciul Secret (2002);
  9. Legendele Bătrânei Doamne (2004, 2009; 2013);
  10. Trăite, văzute, auzite. 1967-1989 (pagini de jurnal, 2004);
  11. Fierbinți-Târg. Orașul dintre răzoare (2007);
  12. Umbra dorului (poezii, 2008);
  13.  Constantin Xeni: Figuri ilustre din epoca României Mari (2009; 2012);
  14. Nucul de la vie. Amintiri (2009, 2014);
  15. Calmul tristeții (poezii, 2009);
  16. Grădina soarelui (poezii pentru copii, 2010);
  17. Bucureștii de lângă București (2010);
  18. Borcanul cu miere (poezii pentru copii, 2011);
  19.  A.C. Cuza: Însemnări din viață și documente omenești (2011).
  20. Din vremea lor…(2012)
  21. De la un prieten la altul (2014)
  22. Fuga în copilărie (antologie de poezii, 2015)

 

 

Premiul „Gheorghe Brătianu“, acordat de Fundația Culturală Magazin Istoric pentru lucrarea Constantin Xeni: Figuri ilustre din epoca României Mari.

Premiul „Costin Kirițescu“, acordat de Fundația Culturală Magazin Istoric pentru lucrarea Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova.

Premiul „Eugeniu Carada“ pentru economie, conferit de Marea Lojă Națională din România, sub patronajul Academiei Române, pentru lucrarea Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova.

Premiul „Victor Slăvescu“ acordat de Academia Română pentru lucrarea Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova.

 

 

Despre cărțile sale au scris:

Șerban Cioculescu (România literară, an XII, nr.39, joi 27 septembrie 1979, p.7); Gheorghe Buluță (Luceafărul, an XXV, nr.38 [1.116], 24 septembrie 1983); Damian Hurezeanu (Argeș, an XIX, nr.7[155], 1 iulie 1984, pp. 2-3); Z. Ornea (România literară, an XXXII, nr. 40, 6-12 octombrie 1999); Nicolae Rauș (Azi. Literar, nr. 99[332], 3 mai 1999); Ioan Lăcustă (Ecart, nr.204, 21 noiembrie 2002, p.8); Roxana Rosetti (Jurnalul național, an XVI, nr.4563, 20 ianuarie 2008, p.34); Nicolae Constantinescu (Sud, an 12, nr. 9[122] și 10[123], din septembrie și octombrie 2009, pp.12, respectiv 8; Cultura, nr. 421, din 23 mai 2013; Bucureștiul literar și artistic, an III, nr. 6(21), iunie 2013, p.12; Bucureștiul literar și artistic, an IV, nr. 5(32), mai 2014, p.12); Florin Constantiniu (Istorie și civilizație, an III, nr.27, decembrie 2011, p.79); Dan Gheorghe (România liberă, nr. 6 568, vineri, 16 martie 2012, p.6); nr.6 569, luni, 19 martie 2012, p.4); Ovidiu Pecican (Observator cultural, nr.662, din 22 februarie 2013); Titi Damian (Scriitori din zodia Helis, Editura Helis, 2013, pp.227-234); Șerban Codrin (Helis, nr.4/2014, p.14); Florin Manolescu (Viața românească,nr.1-2/2014).