Publicat pe

VELADIYE  NASIROVA : SURGHIUNUL – CUM A FOST POSIBIL?

   „ Mama noastră – Veladiye Ametovna Nasîrova, s-a născut la 4 mai 1922 în satul Qîzîltaș, din reg.Yalta; a murit la data de 24 ian.2009 în orașul Qoqand din Uzbekistan. Înainte de război începuse să studieze la Institutul Pedagogic de filologie din Aqmescit. Dar războiul, apoi surghiunul, nu i-au permis să-și continuie studiile” – așa își începe amintirile despre Veladiye Nasîrova fiul ei, Ruslan Mustafaev. Ne exprimăm recunoștința și mulțumirile pentru Duslan aga și Akim Müstiafaev pentru ajutorul acordat în redactarea acestor amintiri.(Revista „NENKECAN”(se pronunță NENKEGEAN)nbr.18  / 2017, pag.6-13); traducerea din lb.rusă  – de  E.Bekirov)    „Noi am intrat în Bagceasaray în ziua de 17 aprilie 1944, orele 15,00 când orașul a fost eliberat de trupele germane(.Ne-am îndreptat spre comitetul raion al (n.n. de partid comunist). (…) Eu, secretar al Comsomolului, îl cunoscusem pe Murtazaev la Krasnodar, el acum era secretarul prim. La Bagceasaray erau aduși mulți răniți, din împrejurimi și...
Publicat pe

…nu toate visele pot fi ucise!

  Despre Petre Ioan Crețu, în prezentarea de pe coperta volumului ”Ucigașii de vise” (Editura Etnous, 2018), Horia Gârbea spune că poezia acestuia pendulează între modernismul lui Nichita Stănescu și postmodernismul lui Ion Stratan și că este un poet ”al profundelor grețuri existențiale”. Mai mult, poezia lui Petre Ioan Crețu are dramatism, mefiență, provoacă realitatea la un dialog pe terenul cuvintelor. Excelent, în integralitate, ciclul ”acoperișuri”, un fel de ”noduri” stănesciene, în fapt 11 poeme în proză despre neputința de a comunica, de a evolua într-o lume prea îngustă. Ilustrăm demersul nostru cu unul dintre ”acoperișuri”: ”să-ți privești moartea în ochi să o lași să vină la tine să o mângâi ușor pe obraz și ea să se întindă lângă tine pe pat într-un gest tandru duios aș putea sta așa o veșnicie ea cu singurătatea ei eu cu singurătatea mea ce încă mai doare ce-am mai făcut nimicuri de-ale noastre...
Publicat pe

„Oamenii Unirii”

Sub titlul „Oamenii Unirii”, a apărut la Slobozia o carte, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și coordonat de domnul Gigi Constantin și Casa Municipală de Cultură din Slobozia (director Ionel Constantin), ajutat de domnul Gheorghe Dobre, redactorul șef al publicației culturale ialomițene „Helis”. Cartea a fost lansată în data de 12 decembrie 2018, la Casa de Cultură din Slobozia, în prezența celor implicați și a unui public destul de restrâns, dacă ne gândim la contextul în care a apărut volumul, și anume celebrarea a 100 de ani de la Marea Unire a Românilor. În Cuvântul Înainte, Primarul Municipiului Slobozia, domnul Adrian Nicolae Mocioniu afirmă că, în spiritul respectării și promovării valorilor, „am considerat necesar să încercăm acest exercițiu, care să aducă între aceleași pagini versuri și eseuri ale celor care mențin vie memoria culturală în acest colț de țară – Câmpia Soarelui. Aceasta și prin prisma...
Publicat pe

Lansarea cărții „Ucigașii de vise” – Petre Ioan Crețu

  Deși am participat la mai multe evenimente, unde am putut înmâna și vorbi despre carte, lansarea propriu-zisă a avut loc pe data de 23 septembrie anul acesta, de la ora 18 la ora 20, la radio Romantic. Voi reda mai jos intervențiile poetei Adriana Popa pe pagina de Facebook a postului, poeta citise deja cartea încă de când a făcut ultima corectură, pentru care îi mulțumesc foarte mult. „Petre Ioan Creţu, aflat la cea de-a treia carte, este acel poet care accede spre esenţele poeziei, purtând iubirea în suflet, lumina şi adevărul. Strigătul homeric al lui Pic, într-o lume care nu mai preţuieşte valoarea, libertatea, frumuseţea. Pic, trezit din neant, doreşte să fie înţeles, iar tensiunea existenţei lui, încoronată de dorinţa de a fi înţeles, este atât de mare, încât a devenit " clopoţel de taină" şi "un străjer de chin". Universul poetic al lui Petre Ioan Creţu este exprimat prin idee, dar în...