Vernisajul expoziției de icoane și pictură religioasă, în Arhiepiscopia Dunării de Jos, Galați, 15 februarie 2019
Scriam, în 2014, când pictorul Valeriu Stoica și curatorul expoziției a inițiat proiectul: „Sunt oameni care ard peste timp, ard tăcuţi, precum o candelă de veghe. Din când în când, lumina lor e adusă în atenţie de cei meniţi, la rândul lor, să ardă. O candelă de veghe a fost aprinsă şi în proiectul cultural iniţiat de pictorul bisericesc Valeriu Stoica, cel care a adunat în jurul său pictori, poeţi şi solişti.”
Iată că, „peste timp” candela de veghe a continuat să ardă și a făcut-o în diverse centre culturale: la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, la Muzeul Județean „Ialomița”, la Chișinău și, recent, la Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, din Galați, în data de 15 februarie 2019.
Vernisajul a avut loc în prezența Înaltpreasfințitului...
De ziua Poetului, 15 ianuarie 2019, peste Slobozia ningea poetic, orașul era argintat, învăluit într-un aer nobil, cu miros diafan. Prin lumea noastră se auzeau vag ecouri din poezii eminesciene, răsunau ici și colo melodiile binecunoscute despre Poet.
La Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Slobozia aveau loc ultimele pregătiri pentru organizarea Concursului Național de Creație Literară/ Eseu ”Mihai Eminescu”, ajuns anul acesta la a zecea ediție. Festivitatea de premiere a concursului avea să se desfășoare în sala de festivități a Centrului Cultural ”UNESCO” Ionel Perlea” Slobozia, unde publicul era nerăbdător să asiste la manifestarea cultural-artistică ”Dor de Eminescu”, desfășurată sub genericul Ziua Culturii Naționale.
Amfitrionul acestei manifestări a fost doamna Elena Balog, directorul Bibliotecii Județene ”Ștefan Bănulescu” Ialomița, care a prezentat însemnătatea acestei zile pentru cultura națională și a apreciat tradiția pe care acest concurs literar a consacrat-o deja în rândul tinerilor creatori. Oficialitățile prezente la eveniment, domnul Gae...
„ Mama noastră – Veladiye Ametovna Nasîrova, s-a născut la 4 mai 1922 în satul Qîzîltaș, din reg.Yalta; a murit la data de 24 ian.2009 în orașul Qoqand din Uzbekistan. Înainte de război începuse să studieze la Institutul Pedagogic de filologie din Aqmescit. Dar războiul, apoi surghiunul, nu i-au permis să-și continuie studiile” – așa își începe amintirile despre Veladiye Nasîrova fiul ei, Ruslan Mustafaev. Ne exprimăm recunoștința și mulțumirile pentru Duslan aga și Akim Müstiafaev pentru ajutorul acordat în redactarea acestor amintiri.(Revista „NENKECAN”(se pronunță NENKEGEAN)nbr.18 / 2017, pag.6-13); traducerea din lb.rusă – de E.Bekirov)
„Noi am intrat în Bagceasaray în ziua de 17 aprilie 1944, orele 15,00 când orașul a fost eliberat de trupele germane(.Ne-am îndreptat spre comitetul raion al (n.n. de partid comunist). (…) Eu, secretar al Comsomolului, îl cunoscusem pe Murtazaev la Krasnodar, el acum era secretarul prim. La Bagceasaray erau aduși mulți răniți, din împrejurimi și...
Despre Petre Ioan Crețu, în prezentarea de pe coperta volumului ”Ucigașii de vise” (Editura Etnous, 2018), Horia Gârbea spune că poezia acestuia pendulează între modernismul lui Nichita Stănescu și postmodernismul lui Ion Stratan și că este un poet ”al profundelor grețuri existențiale”. Mai mult, poezia lui Petre Ioan Crețu are dramatism, mefiență, provoacă realitatea la un dialog pe terenul cuvintelor. Excelent, în integralitate, ciclul ”acoperișuri”, un fel de ”noduri” stănesciene, în fapt 11 poeme în proză despre neputința de a comunica, de a evolua într-o lume prea îngustă. Ilustrăm demersul nostru cu unul dintre ”acoperișuri”: ”să-ți privești moartea în ochi să o lași să vină la tine să o mângâi ușor pe obraz și ea să se întindă lângă tine pe pat într-un gest tandru duios aș putea sta așa o veșnicie ea cu singurătatea ei eu cu singurătatea mea ce încă mai doare ce-am mai făcut nimicuri de-ale noastre...
Sub titlul „Oamenii Unirii”, a apărut la Slobozia o carte, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și coordonat de domnul Gigi Constantin și Casa Municipală de Cultură din Slobozia (director Ionel Constantin), ajutat de domnul Gheorghe Dobre, redactorul șef al publicației culturale ialomițene „Helis”.
Cartea a fost lansată în data de 12 decembrie 2018, la Casa de Cultură din Slobozia, în prezența celor implicați și a unui public destul de restrâns, dacă ne gândim la contextul în care a apărut volumul, și anume celebrarea a 100 de ani de la Marea Unire a Românilor.
În Cuvântul Înainte, Primarul Municipiului Slobozia, domnul Adrian Nicolae Mocioniu afirmă că, în spiritul respectării și promovării valorilor, „am considerat necesar să încercăm acest exercițiu, care să aducă între aceleași pagini versuri și eseuri ale celor care mențin vie memoria culturală în acest colț de țară – Câmpia Soarelui. Aceasta și prin prisma...
Revista Helis 2018 octombrie – noiembrie – decembrie
Download